Cum mascam strasurile nedorite

Pe la 15-16 ani maica mea mi-a cumparat o bluza cu prea multe strasuri. Mama are gusturi foarte bune, mai ales cand vine vorba de bijuterii (aproape toate bijuteriile mele de argint sunt de la ea), dar presupun ca a gandit ca o sa imi placa strasurile colorate de pe bluza, ca-s inca copil sau poate pur si simplu nu si-a dat seama ca nu dadeau bine. In orice caz, bluza nu era urata, doar ca nu-s adepta prea multor pietricele si modele.

Prima oara am incercat sa le rup, insa lipiciul se vedea mai urat decat strasul colorat in sine, deci nu recomand sa faceti asta. Pe atunci imi cumparasem o oja neagra, asa ca mi-a venit ideea sa dau cu ea pe pietricelele aplicate. A mers de minune si nu am avut probleme nici la spalare. Nu am o poza cu bluza de atunci, dar acum vreo doua saptamani mi-am luat o bluza cu cateva pietricele pe ea, pe care nu le-as fi vrut acolo. Am cumparat-o oricum si le-am "pictat" asa cum am facut si data trecuta. Ah, poate va intrebati de ce nu am folosit un marker negru... am incercat ieri chestia asta, dar efectul de "bling" era inca prezent, pe cand oja matuieste pietricelele, nu doar le coloreaza.

Cred ca puteti folosi orice fel de oja, orice culoare pentru a matui pietricelele, dar sa aveti grija sa fie ceva potrivit... Sa nu sara in ochi sau sa nu se asorteze cu bluza.

Primii cercei realizaţi cu tehnica transferului de imagine

Cercei-experiment, făcuţi cu tehnica transferului de imagine. Ăştia sunt singurii care au ieşit super frumoşi, nu ştiu dacă o ştiţi pe January Jones sau poza, dar mie imi place de ea (şi de poză :))) foarte mult!

După acest tutorial: http://andreaz-workshop.blogspot.com/2009/10/transfer-de-imagine.html
Poza e de pe IMDB: http://www.imdb.com/media/rm3706489088/nm0005064

P.S. Ceilalti cercei nu au iesit foarte bine pentru ca am folosit poze imprimate cu cerneală (în consecinţă s-a întins cerneal), nu cu toner şi nici n-am avut mai multă răbdare să îi bibilesc :))

Gufo

In cazul in care nu ma urmariti pe Facebook... o sa va spun povestea si aici.

Zilele trecute, in lipsa de inspiratie, am cautat pe internet tutoriale pentru accesorii din FIMO. Imi place mult mai mult sa lucrez cu FIMO decat cu margelele. Cred ca FIMO mi se potriveste mai bine, desi, recunosc, la inceput nu imi ieseau foarte bine. Na, omul invata cat traieste. Adaug si ca mi se par mult mai originale lucrurile facute din pasta... bine, depinde de fiecare, am vazut lucrari superbe facute si din seed beads... problema e ca eu nu as fi in stare sa fac ceva extraordinar de complex numai din margele, imaginatia mea dezvolta mai multe modele care se fac remarcate din pasta. Anyways... Tutuorialul este acesta: http://www.youtube.com/watch?v=QyttpDjHw5w

Si rezultatul meu este acesta...


Am incercat sa il personalizez, bufnitelor le-am facut guri si sunt altfel proportionate... Am stat cu inima stransa cand le-am copt... tot nu stiu cat sa le tin ca sa se faca fix cat trebuie asa ca am estimat. Pana la urma au fost un succes - nici nu se rup, nici nu sunt arse! Yey! Poza de deasupra este facuta inainte de coacere, in faza finala au atasate tortite, normal...

p.s. tutorialul pare a fi in italiana, am inteles destul de bine ce spune gagica in el si mai nou m-am indragostit de cuvantul asta "gufo", adica "bufnita"...

Rama handmade pentru tablou

Ieri am reusit in sfarsit sa duc la bun sfarsit ce imi propusesem cu acest tablou. Am vazut mai demult un tutorial pe blogul asta care iti spunea cum sa faci un tablou din bete, sfoara si plante uscate daca tin eu bine minte, arata foarte bine. Am retinut ideea ramei pentru ca de asta aveam in mare parte nevoie si dupa ce s-au terminat sarbatorile, am scos bradul din casa si am inceput sa tai din el crengi.

Dupa ce am facut asta, am taiat crengutele mai mici de pe crengile principale. Am reusit cu o foarfeca mai zdravana. Am luat betele in casa (asta raman) si am inceput sa indepartez acele de brad cu un cutit. Am avut ajutor, normal... mama :) (she's the best).

Dupa ce am terminat si pasul asta, a venit vremea sa luam tabloul initial si sa masuram betele ramase pe el. Am masurat, am mai taiat pe ici pe colo, unde erau prea lungi si am inceput sa infasor betele in sfoara. In timpul asta mama mi-a facut niste impletituri si apoi m-a ajutat sa prind betele intre ele pentru a forma rama finala.

Dupa cum vedeti si in poza, tabloul este pus intr-o folie. Ei bine, stiu ca ar arata mai bine fara, dar problema e urmatoarea: daca il atarni pe un perete, nu ai cum sa stergi praful dintre florile de hartie. In timp se va urâţi si va trebui aruncat asa ca e nevoie de ceva care sa il protejeze.

Am muncit cam juma' de zi la rama asa ca nu va mai intreb daca va place :))

Rezultatul final:

Happy Halloween!

Copacul vietii

Copacul vietii este acel obiect decorativ, facut din margelute/pietricele si sarma, pe care sigur l-ati vazut in magazine, daca nu chiar ati cumparat sau primit pe post de cadou unul.

Eu una nu mai suport chestiile decorative, din lipsa de spatiu. Am deja o mie de lucruri decorative, de la piramide cu Buddha, Egipt si castelul Bran, pana la porcusori-pusculita. Si poate toate astea ar avea loc prin biblioteca, daca n-am avea o tona de carti. Pana una alta, prefer totusi sa am mai multe carti decat bibelouri. Lucrurile de genul asta sunt foarte frumoase, artistice, daca sunt alese cu gust si plasate in locuri potrivite, nu ultra-aglomerate.

Obiecte decorative am destule, dupa cum ziceam... dar accesoriile nu vor fi niciodata indeajuns pentru mine :D Ca sa nu mai lungesc vorba, am gasit acest tutorial pe care l-am urmarit si dupa care mi-am creat un set nou. In prima faza m-am bosumflat pentru ca mi-a placut foarte mult si eu n-aveam sarma dintr-aceea mai groasa pentru a face cercul de inceput, dar rascolind prin punga de materiale, am gasit sarma cu memorie pentru bratari si pentru ca e dura, rezistenta, a fost substitutul perfect. Cerceii i-am facut eu cum mi-a venit, ca sa se potriveasca frumosului pandantiv. Si acum... tadaadaaam, iata rezultatul...

Lumânări sculptate

5 minute. Atât mi-a luat sa mă îndrăgostesc de arta aceasta a sculptării în ceară.

Întotdeauna am iubit emisiunea celor de la Discovery, How it's made. Din păcate, rareori am prins-o la TV, dar azi întâmplător am văzut că începe la ora 19 şi că o să ţină o oră aşa că am deschis rabla mea de televizor şi m-am uitat. Într-o oră au pus ăştia 2 ediţii de How It's Made (spre încântarea mea) şi în a doua ediţie au arătat cum se fac lumânările sculptate.

Acum câteva ore mă gândeam cât de urâtă e lumea noastră, ce urâţi sunt oamenii din ea (nu vă zic prin ce am trecut) şi mă gândeam cum alături de o bicicletă şi o prietenă, am reuşit să uit de aspectul ăsta şi să văd numai ce e frumos. Am reuşit să simt liniştea.

Se pare că cineva acolo sus şi-a dat o palmă peste frunte când a auzit primele mele gânduri şi m-a pus să deschid TV-ul ca să văd ce pot face oamenii, ce pot realiza 2 mâini cu un cuţit şi simplă ceară. Mi se pare incredibil de frumos şi de fiecare dată când o să dau de urâţenia lumii o să mă uit la simple obiecte de artă, cum ar fi o lumânare sculptată sau un tablou făcut din hârtie cu tehnica quilling. Cred că sunt aşa uimită pentru că mi se pare... nu simplu cu sensul de uşor, ci simplu... ca materiale, ca resurse.

Am căutat o jumătate de oră modele şi filmuleţe şi aici mi se termină cuvintele şi vă las să urmăriţi cele 5 minute din How It's Made şi un alt filmuleţ (daţi click aici, pentru că nu îmi permite să îl pun pe blog) cu realizarea unui alt tip de model. Sincer, mă simt mai bine.




P.S. Mi-ar plăcea să învăţ să fac asemenea minunăţii :) sau măcar să am una...

Second tutorial on Videojug

Here it is, here's how you can make a simple, colourful bracelet. The tutorial took me about 1 or 2 hours but I think I did a pretty good job, except my stupid instructions. My english is really rusty and I didn't know many of the words I needed, I hardly found them on the dictionary too.

Anyway, tell me what you think about it.

Cya.

My first tutorial on Videojug

A week ago or so I got an email from a real person telling me to join Videojug pages (at first, I swear, I thought it was spam, smart me I opened it). She said she saw my page, my blog "Handmade by Lexis" and was impressed and asked me if I wanted to join the network.

I hadn't made any jewelry lately because I had some issues. Actually, I thought... I still think I'm not going to continue doing this... the blog, the accessories. I lost my will, my passion and I don't know if I'm ever going to get them back.

I usually believe in signs and maybe this e-mail was a sign so I looked into it and tonight I finished up my first tutorial. I made a very simple pair of earrings, something everybody should be capable of doing. It was just for the beginning, maybe if it's gonna work, if I get some money for it to pay up my resources I'll do some more. I don't know.

I'm sorry guys for letting you down with this. I let myself down with this, I really don't know what happened, why I don't feel the peace and quiet I felt a few months ago when I was working on bracelets and earrings or whatever the hell I was working on. I'm just sinking and have no idea where the boat is to rescue me.

Maybe there is no boat.

p.s. I hope you liked the tutorial though :)

Cercei din hartie

Am vazut un tutorial, l-am adaptat si uite ce a iesit....




Diferentele sunt urmatoarele:
- nu am folosit hartie cartonata, ci normala, colorata (abia acum am vazut ca asta scria)
- au iesit mai mari, pentru ca fiind noua in domeniul quilling nu sunt prea priceputa la apreciat dimensiunile
- interiorul nu l-am pictat si nici nu am dat intreaga floare cu lac (poate ar fi trebuit, dar a fost doar o pereche de test)
- din cauza ca au iesit mai mari nu am putut folosit o za simpla, asa ca am indoit eu o sarma formand o za ovala pe care am agatat alta za mai mica si apoi tortita

Voua cum vi se par?

Adio Fimo

De cateva luni ni s-a stricat cuptorul, asadar adio fimo pentru o perioada destul de lunga. Cine stie cand o sa mai apuc sa mai fac si chiar imi lipseste, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma las de facut accesorii... doar ca o dau pe margelit. Asta e creatia zilei de azi pentru ca incep sa imi placa fluturii foate mult si mi s-a parut si simplu de realizat cat-de-cat. Tutorialul l-am luat de aici :)

My first handmade quilled card

Am vazut mai demult pe unul dintre bloguri de handmade pe care le urmaresc, un tutorial cu tehnica quilling. Prima oara nu mi s-a parut cine stie ce, aveam impresia ca sunt foarte fragile felicitarile facute din hartie. La o saptamana-doua, intru pe blogul lui InnOcente si vad ca si ea s-a apucat de quilling. Am ramas pe ganduri, mi-a placut ce a realizat, dar ma intrebam iar daca nu sunt prea fragile formele astea din hartie. Lunea trecuta am iesit din sesiune, dar am intrat in curatenie asa ca nu am apucat sa incerc. Azi, duminica, am reusit sa gasesc timp sa ma relaxez si am ales sa incerc si eu sa fac o felicitare, lasand la o parte pentru cateva ore margelele si accesoriile. Trebuie sa recunosc ca mi-a placut mult sa lucrez la felicitare, cu atat mai mult cu cat am avut toate cele necesare : hartie alba, colorata, o scobitoare si adeziv- Picatura. Am avut eu probleme cu Picatura cand a venit vorba de cerceii din fimo, dar hartia o lipeste in cateva secunde si uneori si degetele mele cu ea. Am lucrat vreo 2 ore si intr-adevar mai mult timp ia taiatul hartiei, cred ca un paper shredder ar fi foarte util. Probabil cei care sunt pasionati cu adevarat de asa ceva au si paper shredder.

Contrar asteptarilor, felicitarea e in final destul de rezistenta. Singurele lucruri care nu imi plac sunt faptul ca lipiciul se vede pe spatele cartonului, adica in interiorul felicitarii, si ca hartia alba e mai mult gri de la creionul cu care am trasat liniile inainte sa tai. Bineinteles, astea sunt aspecte care au o solutie - gasesc alt lipici si poate alt mod de a taia hartia. In rest, pentru o prima tentativa, sunt foarte multumita si cu siguranta o sa mai fac, am niste modele in minte foarte dragute. Daca aveti intrebari despre orice contactati-ma la G_Lexis2005@yahoo.com. Tutoriale gasiti cautand pe Google - "quilling", tot asa am gasit de altfel si foarte multe modele, se pare ca e o tehnica foarte folosita si indragita.

Am zis ca si mie mi-ar placea sa primesc asa ceva cand am vazut prima oara despre ce e vorba, mi se pare ceva foarte special, e o felicitare unicat realizata cu multa munca si inca un aspect pozitiv ar fi faptul ca e facuta 100% din materiale reciclabile.

Primii cercei cusuti

Asta e prima pereche de cercei cu clips "cusuta", cum ii spun eu. Tehnica este cam asa: bilutele se cos pe sita suportului cu clips, dar nu se foloseste ata, ci guta, cel putin eu asta am folosit. Am invatat cum se fac cu ajutorul unui tutorial de pe unul din blogurile pe care le urmaresc, dar nu mai stiu care asa ca o sa dau link alta data sau o sa fac chiar eu un tutorial daca doreste cineva. Bineinteles, eu am improvizat, n-am facut chiar cum scria acolo, dar imi place ce a iesit. Voua nu?

Un elefant, se legana pe o panza de paianjen

Tutorialul asta mi-a ramas demult in minte si azi, cand mi-am ridicat comanda care includea sarma de modelaj, m-am apucat sa il lucrez, nemaitinand cont ca nu am terminat examenele. Zilele care vor urma voi mai posta, asa ca fiti pe faza!




Rezultatul meu (am folosit totusi alta metoda de a integra sarma pe margica mai mare, rosie si am transformat-o in brosa)...

Cum se fac cerceii ?

Cine crede ca accesoriile se fac usor, se insala. Sunt o gramada de pasi prin care trebuie sa treci ca sa realizezi o pereche de cercei. O sa va arat pe scurt cum lucrez eu.

Imi intind masa de lucru (este plianta) si dintr-o punga principala scot doua pungi secundare. Una contine FIMO si tot ce tine de el si a doua contine ce vedeti in imagine: tortite, ace, margele, etc.

Al doilea pas e sa incerc sa vizualizez ce vreau sa fac. De obicei incep cu FIMO, iar de celelalalte lucruri am nevoie mai tarziu sau le folosesc concomitent. Cand lucrez cu fimo incerc sa ma gandesc cu ce culoare sa lucrez mai intai pentru a nu le murdari pe celalalte asa ca de obicei incep cu alb. Daca nu lucrez nimic cu alb, incep cu ce e mai deschis, insa ieri am incalcat putin regula si am inceput chiar cu ce nu trebuie-cu negru. Pentru a scapa de culoarea de pe maini folosesc niste servetele umede foarte eficiente pentru ca apa si sapunul nu curata suficient de bine.

Al treilea pas- modelarea. Ce e cel mai greu e sa fac cerceii sa fie cat de cat la fel asa ca de cele mai multe ori aleg sa fac flori. Florile sun mai usor de realizat, indiferent ca vorbim de trandafiri sau simple flori cu 5 petale. Si aici trebuie totusi sa fiu atenta la detalii, sa nu fie petalele mai mari la o floare si mai mici la cealalta, sa nu fie prea mica, prea mare, prea turtita, prea bondoaca, etc. Ieri am lucrat numai flori pentru ca am avut o comanda si restul mi s-au parut pur si simplu dragute ca idei ca sa nu incerc. Uite ce a iesit


Le-am bagat la cuptor 13 minute, la mijloc. Am invatat cum sa le coc dupa multe esecuri, credeti-ma. Asta pentru ca nu am termostat si nu pot sa controlez temperatura. Daca as avea, FIMO se coace pentru 30 de minute la 110 grade. Dupa cum puteti vedea, doua inele au deja suportul. Asta pentru ca e integrat pentru a fi mai rezistente, astea sunt pentru comanda, nu vreau sa imi dezamagesc clientii. Mi-am facut si eu unul pe care l-am lipit si in zilele urmatoare o sa il port ca sa vad cum rezista.

Dupa coacere, urmeaza atasarea tortitelor si lipirea acelor.

Dupa ce realizez cerceii mai ramane un singur lucru: lacuirea. Bineinteles, nu toate bijuteriile trec prin pasul asta, dar de data asta cam toate au trecut si pe sub pensula.



Si aici toata lumea ia o pauza si se usuca...

Si aici e rezultatul final...

Dupa munca si rasplata

Sunt o fana convinsa a bratarilor din margelute de 2mm pe care le gasesti la Universitate, la vanzatorii ambulanti. Sunt perfect facute si uite ca m-a batut gandul sa ma apuc si eu de asa ceva, mai ales ca am o rola de elastic foarte subtire cu care nu prea am idee ce sa fac. Eh, poveste lunga aici. Am incercat si eu cu margelute de 2mm, insa nu am reusit pentru ca nu am avut un ac suficient de subtire. Si m-am chinuit fara ac, dar nu a iesit mare lucru. Am luat-o de la capat azi cu margelute mai mari, de 3,6mm si cu un ac normal. Sunt foarte incantata de ce a iesit, numai ca mi-a luat jumatate de zi.... dar macar a iesit! Cand ceva imi iese, e bine, nu conteaza cat de mult imi ia sa ajung pana acolo. Sper sa va placa si voua.
P.S. Aici e tutorialul dupa care am realizat bratara